Copiii pot avea in primii ani de viata probleme serioase cu vederea, iar parintii pot lua masuri din timp pe baza unor observatii si teste simple. In mod obisnuit, un consult de specialitate poate depista urmatoarele defectele de vedere:
– Miopia – vedere slaba la distanta; – Hipermetropia – imaginea obiectelor apropiate este neclara; – Astigmatismul – unele linii si contururi sunt neclare; – Strabismul – ochii privesc in directii diferite. Primele semne Semne de tulburari ale vederii se pot observa inca din primele luni de viata, cand copilul: -nu clipeste la vederea unei lumini puternice; – nu fixeaza cu privirea un obiect luminos; -nu urmareste cu privirea obiectele colorate si/sau luminoase aflate la circa 30 cm; – nu apuca obiectele pentru a le duce la gura; -nu pare sa faca distinctie intre fetele cunoscute si cele necunoscute; -se uita crucis; are un ochi mereu inlacrimat sau care supureaza. La varste mai mari, copilul: -se freaca mereu la ochi si clipeste des; -se plange de dureri de cap; tine ochii stransi si incrunta frecvent sprancenele ca sa vada mai bine; -sta prea aproape de televizor sau isi apropie mult cartea; – la citit sau la lumina puternica inchide unul dintre ochi; -nu participa la jocuri care necesita aprecierea distantelor (tenis, aruncarea la tinta etc.). Test simplu Puteti depista problemele de vedere ale copilului printr-un test simplu. Acoperiti pe rand, cu un pansament, cate un ochi al micutului, timp de jumatate de ora ochiul drept, apoi ochiul stang. Daca cel mic devine nervos sau agitat, este necesar un consult de specialitate la oftalmolog.